Cuvintele englezești "acknowledge" și "admit" sunt adesea confundate, dar există o diferență subtilă, dar importantă între ele. În timp ce ambele implică recunoașterea unui fapt, "acknowledge" înseamnă pur și simplu recunoașterea existenței ceva, fără a implica neapărat acceptarea sau responsabilitatea pentru el. Pe de altă parte, "admit" implică recunoașterea faptului că ceva este adevărat, adesea cu implicații negative pentru vorbitor.

Să luăm câteva exemple:

• Acknowledge: "I acknowledge that I made a mistake in my calculations." (Recunosc că am făcut o greșeală în calculele mele.) Aici, vorbitorul recunoaște greșeala, dar nu își asumă neapărat vina sau responsabilitatea.
• Admit: "I admit that I lied to my parents." (Recunosc că le-am mințit părinților mei.) În acest caz, vorbitorul recunoaște un fapt negativ despre sine și își asumă responsabilitatea pentru acțiune.

Un alt exemplu:

• Acknowledge: "The company acknowledged the problem with their product." (Compania a recunoscut problema cu produsul lor.) Compania recunoaște existența problemei, dar nu neapărat își asumă vina.
• Admit: "The company admitted that the product was faulty." (Compania a recunoscut că produsul era defect.) Aici, compania își asumă responsabilitatea pentru defectul produsului.

Diferența cheie constă în implicațiile emoționale și de responsabilitate. "Acknowledge" este mai neutru, în timp ce "admit" poartă o conotație mai puternică, de obicei negativă, și implică acceptarea consecințelor.

Iată încă un exemplu care ilustrează această diferență:

• Acknowledge: "I acknowledge your feelings, even if I don’t agree with them." (Îmi recunosc sentimentele tale, chiar dacă nu sunt de acord cu ele.)
• Admit: "I admit I was wrong." (Recunosc că am greșit.)

Observați cum "acknowledge" este folosit pentru a recunoaște sentimentele altei persoane, fără implicații personale, în timp ce "admit" este folosit pentru a recunoaște o greșeală personală. Happy learning!