În engleză, cuvintele „flavor” și „taste” sunt adesea folosite interschimbabil, dar există diferențe subtile între ele. „Taste” se referă mai mult la senzația pe care o simți pe limbă, la gustul propriu-zis – dulce, acru, sărat, amar sau umami. „Flavor”, pe de altă parte, este mai complex și include gustul, dar și mirosul, textura și senzația generală în gură. Așadar, „flavor” este o experiență senzorială mai amplă.

Să luăm câteva exemple:

• "The cake has a delicious chocolate flavor." (Prăjitura are o aromă delicioasă de ciocolată.) Aici, „flavor” se referă la aroma complexă a ciocolatei, incluzând atât gustul, cât și mirosul.

• "The lemon juice has a sour taste." (Zeama de lămâie are un gust acru.) Aici, „taste” se referă strict la senzația acră pe limbă.

• "I don't like the metallic taste of this water." (Nu-mi place gustul metalic al acestei ape.) Din nou, „taste” se concentrează pe senzația de gust.

• "This wine has a fruity flavor with hints of vanilla." (Acest vin are o aromă fructată cu note de vanilie.) „Flavor” descrie o experiență senzorială mai bogată, incluzând nuanțe de aromă și poate chiar textura.

• "The soup lacks flavor." (Supa nu are aromă.) Aceasta se referă la lipsa unei experiențe senzoriale complexe, nu neapărat la lipsa unui gust de bază.

Alt exemplu: Gândiți-vă la un măr. Poate avea un gust dulce (taste), dar aroma (flavor) lui poate fi influențată de soi, de modul în care a fost cultivat, chiar și de temperatura mediului înconjurător.

Happy learning!