Cuvintele englezești "quiet" și "silent" sunt adesea confundate, dar există o diferență subtilă, dar importantă între ele. "Quiet" descrie un nivel scăzut de zgomot; este liniște, dar nu neapărat lipsită complet de sunet. "Silent", pe de altă parte, înseamnă lipsa completă a sunetului; tăcere absolută.

Gândește-te așa: o bibliotecă poate fi "quiet" – poți auzi foșnetul paginilor sau tusea ocazională – dar o cameră de înregistrări în timpul unei înregistrări este "silent". Diferența este gradul de lipsă a sunetului.

Iată câteva exemple:

• "The library was quiet." (Biblioteca era liniștită.) - Înseamnă că era liniște, dar probabil se auzeau sunete discrete.

• "The recording studio was silent." (Studioul de înregistrări era tăcut.) - Înseamnă o lipsă totală de sunet.

• "Please be quiet; I'm trying to concentrate." (Te rog să fii liniștit; încerc să mă concentrez.) - Se cere o reducere a zgomotului.

• "The room fell silent after the announcement." (Camera a devenit tăcută după anunț.) - Se descrie o tăcere bruscă și completă.

• "She kept quiet about the incident." (Ea a păstrat tăcerea despre incident.) - Aici, "quiet" înseamnă că a ales să nu vorbească.

• "He remained silent throughout the meeting." (El a rămas tăcut pe tot parcursul întâlnirii.) - Aici, "silent" înseamnă că nu a spus absolut nimic.

Observă cum "quiet" poate fi folosit și pentru a descrie o persoană care nu vorbește mult, în timp ce "silent" se referă mai mult la absența sunetului în sine. Ambele cuvinte sunt utile și importante pentru a-ți îmbogăți vocabularul englezesc.

Happy learning!